Vadim Cusnarencu

Cometa ISON, nici un pericol pentru Pamant

In presa straina, dar si cea din Romania, au aparut in ultima vreme stiri apocaliptice despre Cometa ISON, cea care va trece la final de an pe langa Pamant in doua randuri. De aceea, am contactat specialisti romani care sa clarifice problema. Au avut amabilitatea sa raspunda pentru onlinespot.ro atat Adrian Șonka – Coordonatorul Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” din București, cat si Muzeograf Ovidiu Tercu – Coordonatorul Planetariului şi Observatorului Astronomic Galati, carora le multumim si pe aceasta cale.  Iata mai jos parerile specialistilor romani despre ISON.

Pentru cine nu stie, Cometa ISON a fost descoperita in septembrie 2012. Ea a trecut pe 1 octombrie pe langa Planeta Marte. Se va apropia de Soare cel mai mult (in asa numitul periheliu) la 1.860.000 kilimetri pe 28 noiembrie 2013, iar de Pamant pe 26 decembrie la aproximativ 38 de milioane de kilometri. Diverse opinii legate de posibile scenarii apocaliptice, conform carura ISON ar putea lovi Pamantul cu meteoriti periculosi aflati in coada sau cu bucati rupte din nucleu ca urmare a apropierii prea mari fata de Soare sunt total demontate de specialistii romani.

Ne puteti descrie cometa ISON cu date certe? Ce dimensiuni are ca nucleu si coada, eventual o comparatie cu cometa Haley.

Adrian Șonka (Coordonatorul Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” din București): Cometa ISON a fost descoperita pe 21 septembrie 2012 de catre astronomi din Rusia. Mărimea nucleului cometei  este de minim 1 km  și maxim 10 km. Totusi, pe masura ce se apropie de Soare, marimea cometei va creste (nu si a nucleului). Coada cometei este variabila, crescand atunci cand cometa se afla aproape de Soare si micsorandu-se si disparand atunci cand cometa este departe de Soare.

Marimea nucleului nu este inca determinata, valoarea de mai sus fiind o estimare in functie de stralucirea cometei la descoperire.

Nucleul cometei Halley avea axa mare de 14 km.

Nucleele cometelor sunt inconjurate de un nord de gaz (coama) care poate avea pana in 1,5 milioane km diametru. Cozile pot avea pana in 15 milioane de km (cu toate ca au existat si mai mari).

Au fost comete observate care au trecut atat de aproape de soare (sub constanta Roche)?

Ovidiu Tercu (Coordonatorul Planetariului şi Observatorului Astronomic Galati): Sigur, au fost foarte multe comete care au trecut sub limita Roche: de exemplu cometa C/2011 W3 Lovejoy, care pe 16 decembrie 2011 a trecut la aproximativ 140.000 km fata de suprafata Soarelui. Ca o comparatie, ISON va trece la aproximativ 1.165.000 km fata de suprafata Soarelui. In plus, sunt comete cu dimensiuni de ordinul metrilor care plonjeaza in soare, lunar: ele sunt observate, de cele mai multe ori, de catre telescopul spatial SOHO, dedicat observarii Soarelui.

Exista mai multe temeri legate de comenta Ison. Una dintre ele ar fi ca traectoria ar putea fi deviata dupa ce ea trece prin spatele Soarelui si se va intoarce spre Pamant. In cazul in care nu ar fi distrusa de Soare, ar putea sa capate o alta directie fata de cea aratata in simulari si sa atinga Pamantul in intregime sau prin bucati provenite dintr-o fragmentare?

Adrian Șonka: Traiectoria viitoare a cometei ISON este cunoscuta foarte precis, directia in care trece pe langa Soare nefiind potrivita ca aceasta sa se intrepte inspre Pamant. Orbita cometei este inclinata fata de orbita Pamantului, cometa fiind mereu departe de planeta noastra.

Ovidiu Tercu: Sansele ca ISON sa fie cumva deviata si sa loveasca Pamantul sunt practic nule: orbita cometei ISON este foarte bine cunoscuta – chiar si noi la observator am contribuit cu observatii la imbunatatirea orbitei cometei, inca din octombrie 2012, de la o luna dupa descoperirea ei din septembrie, pana la cea mai recenta observatie a noastra, din 31 august 2013. Planetele in sistemul nostru solar se rotesc toate in jurul Soarelui intr-o zona, ca un circuit de curse, denumit zona eclipticii; cometa ISON are o inclinatie orbitala de 62 de grade. Astfel, cometa vine spre Soare de sub planul eclipticii, si dupa periheliu va fi deasupra eclipticii, asa ca sansele de a lovi Pamantul sunt practic inexistente. In plus, satelitii dedicati observarii Soarelui vor vedea cometa chiar si atunci cand noi de pe Pamant nu o vom putea face, din cauza ca ISON se va afla in apropierea si in spatele Soarelui, privit de pe Pamant.

O alta ingrijorare este ca Pamantul va trece prin coada ISON. Este posibil ca in acele zile Pamantul sa fie lovit de asteroizi adusi de cometa?

Adrian Șonka: Pamantul nu va trece prin coada cometei. Chiar daca ar fi trecut, densitatea mica a cozii (mai mica decat fumul de tigara) nu pune probleme unui obiect solid ca Pamantul. Pe 19 mai 1910 Pamantul a trecut prin coada cometei Halley si nu s-a intamplat nimic.

Ovidiu Tercu: Cometele nu aduc asteroizi cu ele; asteroizii sunt o populatie de obiecte situata majoritar intre Marte si Jupiter, iar Pamantul va
trece cel mult razant prin eventuala coada a cometei ISON, si in plus, particulele care compun coada unei comete sunt foarte mici in diametru, de ordinul centrimetrilor (cometele vin dintr-o zona a sistemului solar saraca in roci, dar foarte bogata in gheturi). Particulele ce compun coada unei comete, in momentul in care se intersecteaza cu Pamantul, produc celebrele ploi de stele cazatoare (meteori): de exemplu, Perseidele sunt formate de particulele lasate in urma de cometa periodica 109P Swift-Tuttle.

Ne-am putea astepta la un spectacol pe cer mai impresionant decat  cel oferit al cometei Haley in 1910? Unii spun ca ea se a vedea luminoasa, chiar cu ochiul liber.

Adrian Șonka: In prezent cometa ISON este mai putin stralucitoare decat ar trebui sa fie, estimarile de stralucire pentru luna noiembrie fiind destul de incerte. Cometa este observata in fiecare si se masoara stralucireea ei.

Ovidiu Tercu: Este posibil ca ISON sa se vada cu ochiul liber, insa in privinta spectacolului nu putem spune prea multe lucruri certe: comportamentul cometelor este foarte dificil de prezis; de exemplu, dupa descoperire se estima ca ISON va fi, pentru foarte scurt timp, la fel de stralucitoare ca Luna, insa analize ulterioare au dus-o pana la o cometa care abia va fi vizibila cu ochiul liber, iar estimarile actuale o duc la un maxim de stralucire asemanatoare cu cea a planetei Venus. Raspunsul cel mai onest este ca nu stim inca ce ne va rezerva ISON. Dar bineinteles, noi speram la o cometa cat mai spectaculoasa, mai ales dupa trecerea la periheliu.

Mai jos, imaginile Cometei ISON, filmate de Observatorul Astronomic din Galati: