Lobont si Contra acasa, Banel Nicolita de asemenea. Bogdan Stancu, Deac, Cocis, Torje,  Rat, chiar si Radoi au jucat bine. Echipa nu a gresit pase, nu a gresit in aparare, ceea ce rar vezi la fotbalul romanesc. Am tras chiar si pe poarta, ceea ce este iar o raritate la noi. Am avut o faza fixa bine tratata, din care puteam da gol  mult mai lejer decat am primit cu Albania.

Am vazut mai ales la Romania nervul care ii lipsea. Am vazut dorinta de joc in primul rand, nu neaparat de victorie, ceea ce este foarte bine, pentru ca din joc vine natural si victoria. M-au incantat nespus injuraturile din inima ale lui Deac la adresa arbitrului, dupa ce luase galben, voia mai mult pe teren ceea ce in ultimii ani a cam lipsit. Atunci cand juca Mutu,  el era mereu nervos dar nu pe ceea ce facea el, ci pe colegii care nu ii pasau cum vroia vedeta pasionata de cure de slabire.

Razvan Lucescu a avut doi ani in care a incercat sa construiasca si cred ca intr-o mare masura a reusit ceva. Mai trebuie lucrat la mijloc, pentru ca in atac Bogdan Stancu se poate transforma  rapid intr-un jucator de baza. Omul vrea si poate.

Nu va luati dupa mancatorii de rahat condusi de Giovani, trimisi sa atace pe bani, deghizati in jurnalisti. Echipa nationala prin tineretea ei si prin noile nume sau prin numele aduse incet-incet pe merit, nu la vopsit, este totusi pe un drum ascendent. Ramane de vazut daca Lucescu gaseste o piesa sau doua care mai lipsesc.

Iar despre revenirea lui Mutu il contrazic pe Dumitru Dragomir. Razvan Lucescu trebuie sa mearga pe ceea ce a inceput si sa continue fara el. Revenirea lui Mutu ar strica, ar aduce vechi apucaturi de vedeta, smecherie, delasare si invidii in vestiar. Razvan Lucescu ar pierde tot ceea ce a facut pana acum, daca revine Mutu.

Nu trebuie sa ne miram la fiecare meci al echipei nationale din aceste preliminarii ca jucam mediocru. Trebuie sa ne miram daca nu facem greseli aiurea si daca nu luam goluri prosteste. Sa ne miram daca sutam la poarta si daca ne aparam bine. Iar premise sunt. Pentru ca din aceste meciuri cu echipe slabe, Romania isi poate face mana si creste, iar victorii viitoare cu aceste echipe slabe vor aduce poate bucurii apuse.

O nunta din Turcia s-a incheiat cu trei victime si cu mirele la inchisoare. Foarte fericit, barbatul proaspat casatorit a tras in timpul petrecerii cu o mitraliera AK-47, in aer. Numai ca ori era beat turta, ori reculul l-a depasit, ca mitraliera a coborat si a inceput sa secere invitati si familie. Au murit tatal mireului si inca doi invitati. Sase oameni, dintre care trei copii au fost internati cu plagi prin impuscare.

“Cu totii am incercat sa ne adapostim. Era sange peste tot. Suntem cu totii foarte tristi”, a povestit unul dintre invitati episodul.

La 2-0 pentru turci, nu putea sa traga si Emre, de bucurie, cateva zeci de focuri de AK-47 care sa coboare pe teren? Daca ar fi secerat macar sase colegi, poate am fi reusit sa dam si noi un gol. Si nu era rau sa il secere si pe Banel, iar daca scapa sa il fi luat la iesire cu portiera de la masina.

Piturca este primul antrenor de la Steaua in era Becali care a plecat inainte sa fie murdarit si umilit. Si-a dat seama ca dom’ patron a stat prea mult pe uscat si ca revine incet la obiceiurile sale precum lupul la oi si a pus punct.

Piti a vorbit frumos la conferinta de presa, inteligent si rece asa cum e el. A spus si bune si rele despre Becali, devenind astfel credibil.

Nu fac parte dintre cei care critica garantiile cerute de Piturca. Asa cum a spus si el, trebuia sa ii ceara mult mai mult, oricum era un lucru simbolic si care, teoretic, asigura ca lucrurile sa mearga pe un anumit fagas. Oricum era un lucru imposibil.

Prin modul in care a vorbit public si atitudinea sa, pentru modul in care a lucrat in cele doua luni la Steaua incercand sa se bata pe toate fronturile (fani, jucatori, patron) Piturca devine de astazi ‘Sir Piti’.

MM si Levy au plecat brusc de la Urziceni, iar Piturca a anuntat ca vrea sa paraseasca Ghencea chipurile de la divergente de opinii legate de fani si jucatori cu Gigi Becali.

Este posibil ca Piturca sa fi aflat ceva despre o revenire a lui Mihai Stoica in Ghencea si stie ca fostul manager il va aduce pe Levy, proaspat demisionat de la Urziceni. Israelianul vrea mai putini bani si nu prea are pretentii, se impaca foarte bine cu statutul de angajat, fiind un om muncitor si fara ifose de mare vedeta. Stiind ca i se pregateste ceva, Piti a aruncat, ca o caracatita, cerneala in ochi, scotand in fata probleme de principiu pe care nu le crede nimeni si acum asteapta sa vada ce se intampla, ascuns intre niste bolovani pe fundul marii.

Pe de alta parte, daca problemele lui Piturca la Steaua nu au legatura cu MM si Levy, atunci ar putea sa fie o oportunitate cazuta la rascruce de drumuri in avantajul lui Becali. Satul de ifosele si pretentiile lui Piturca, care se crede cel putin Capello, Becali il poate deschide discutii  cu MM, aducand in acelasi timp si un antrenor bun in Ghencea, liber de contract.

MM si Levy au adus milioane de euro din Liga Campionilor in contul Urzicenului si al lui Bucsaru, cel mai tepar patron din fotbalul romanesc: a incasat milioane din fotbal, a facut o afacare si profit pe seama Urziceniului si acum trage oblonul cand nimeni nu se astepta.

Mercedes a incheiat productia primei generatii de CLS Class, nume de cod W219. Lansata in anul 2004, masina a impresionat prin designul sau exterior si a creat o revolutie in industria auto introducand pe piata un nou segment: sedan coupe. CLS a venit cu un desen curbat, o masina eleganta si parca gata mereu sa sara la atac ca un arc. Un design ramas si acum, dupa mai bine de sase ani, modern, elegant si elitist.

Cele patru locuri au insemnat mereu un minus, dar Mercedes a mizat pe ele si a castigat. Mai ales ca exista tari in lume, unice, in care cele patru locuri nu sunt un impediment. De fapt o singura tara si intamplarea face sa fie chiar tarisoara noastra. La noi, exista CLS-uri visinii din care ies opt oameni, din intamplare rromi. Nu imi dau seama cum incap ei pe patru locuri, insa imaginea am vazut-o personal. Senzatia era ca intrau pe o parte si ieseau pe alta, dar totusi era clar ca pe cele doua locuri din spate stateau 5 sardele.

Ultimul CLS a fost produs cu pachet exterior AMG, cu tapiterie din piele premium, faruri bi-xenon si alte bunatati. Din fericire, cel care l-a cumparat il va folosi pe post de maxi-taxi.

Sedanul coupe a fost, dupa 2004, copiat de BMW, Audi,  Volkswagen si chiar de Renault. Daca Audi a scos on coupe sedan prin A5, a tinut sa mai faca unul  mai mare prin A7, tras la indigo aproape la exterior, insa cu alte dimensiuni. Copeul lui BMW, Seria 6, ramane si acum o masina reusita ca design, Mutu o primise cadou prin 2004 si era foarte madru de ea. chiar daca si producatorul bavarez se multumeste sa mareasca Seria 3 ca sa faca o caroserie aproape similara pe cinciar.

In general, producatorii auto nu mai sunt capabili sa aduca designuri noi, vorbind de segmentul premium. Nu numai ca modelele seamana intre ele, dar si noile modele care se presupune ca trebuie sa aduca lucruri noi trebuie privite de la stopuri sau faruri ca sa iti dai seama ca sunt ultima generatie. In rest, din profil sunt cam la fel si par mai degraba facelifturi.

Masinile de sub segmentul premium sunt cele care mai misca, Renault sau masinile japoneze fiind cele care par a nu fi atins perfectiunea in design si vor mereu mai mult de la ‘look’. In plus producatorii auto care se adreseaza maselor mai largi nu copiaza modelele mici la clasele superioare.

Mercedes ramane un producator de elita prin designul masinilor sale si prin idei. La Mercedes masinile au personalitate diferita prin modul in care arata, nu exista ca la BMW si Audi ideea de a mari o caroserie si a o vinde mai scump la alta clasa de pret si gabarit. CLS-ul este CLS, CL are alt design desi este sedanul frate cu CLS fara a fi coupe, S-ul e altfel. Putea si Mercedes sa traga de clasa C si sa il faca E sau S sau sa il micsoreze si sa ii spuna SLS. Nu e cazul, pentru ca inventatorul automobilului isi pastreaza clasa si acum, in 2010, cand concurentii principali par a se fi plafonat in idei sau sunt prea zgarciti ca sa investeasca in modele originale si diferite, isi arata clasa.

R-ul de la Mercedes nu e un GLK mai mare, care sa fie un ML mai voluminos la fel cum de exemplu, la BMW, X1 e un X3 mai mic, iar X3 la randul sau e un X5 mai mic. Iar prin asta, Mercedes arata ca poate.

Iata mai jos si noul CLS, cel care va fi lansat anul acesta la Salonul Auto de la Paris, din septembrie. Pare o masina mai musculoasa, ramane de vazut cum va fi pe strada. CLS-ul din 2004 a avut o nota de eleganta care poate cu greu se va mai atinge, pentru ca acum se merge totusi pe umflarea caroseriilor, asta vinde.

Singurul minus pentru aceste sedanuri coupe ramane ca au doar patru locuri si vizibilitate mica din interior, fiind clar masini pentru burlaci, figuri, iubitori de masini, de frumos sau pentru cei care isi permit mai multe automobile. CLS-ul si conceputul de coupe in general nu este o masina care sa poata imbina toate aspectele: familie, afaceri si placere. In mod sigur, atunci cand iti iei un Coupe, unul dintre elementele enumerate anterior va lipsi. Asta daca nu ai un CLS visiniu, normal.

Onlinesport: Vadim Cusnarencu

Isner si Mahut au jucat timp de 10 ore un meci si o puteau face pentru ani de zile la rand. Editia 2010 a Wimbledon putea ramane mereu in joc pentru ca pe terenul 18 doi baieti nu stiau sa faca un break. Nadal, Federer si altii nu mai aparusera de ani buni in alte turnee pentru ca toti asteptau finalul editiei Wimbledon 2010, conform regulamentului.

In 2020, pentru ca tenisul sa se reia pe Planeta, s-a decis ca Wimbledon sa se desfiinteze si sa iasa din calendar. Competitiile au inceput din nou, insa degeaba, pentru ca toata lumea se uita non-stop la cea mai lunga partida de tenis din istorie, inca neterminata.

Joc tenis total amator. Mi-a ramas in cap, intr-o iarna,un meci intr-un balon cand la dublu a trebuit sa servesc timp de 30 de minute pentru ca partenerul meu, un tip de la Heineken, mereu rata lovituri decisive la fileu. Nu am mai jucat apoi cu el, am ramas cu impresia ca a vrut sa ma omoare, desi motivele imi sunt si acum neclare.

Isner si Mahut au jucat tenis pana la adanci batraneti, pana cand telespectatorii nu aumai stiut care e Isner si care e Mahut. De la un punct, nimeni nu mai avea certitudinea ca pe teren se afla Isner si Mahut. Existau multe speculatii ca ei murisera si altii le luasera locul ca sa ramana in istorie. Fii cameramanilor din 2010 le luasera loc tatilor iesiti la pensie in 2040.

Nepotii nostri, mari in 2050, invatau ca un meci de tenis se joaca din 2010, pe terenul 18 de la Wimbledon. Liderul mondial din vechime, un tip pe nume Rafael Nadal care juca la mana cu un ceas de 550.000 de dolari, era demult ingropat. Pentru nepoti era mai interesant sa invete ce era acela “un dolar” decat sa studieze istoria tenisului, un sport demult apus. De fapt, in lume nu se mai facea deloc sport, toti erau legati de picioare de la nastere, pusi in paturi si lasati sa se uite la televizor pana la moarte.

Isner si Mahut cerusera sute de seturi de mingi noi. Langa terenul 18 se construise special o fabrica de mingi, pentru ca stocul mondial nu mai facea fata. Dupa douazeci de ani de joc, oficialii de la Wimbledon nici nu le mai dadusera mingi noi, in speranta ca vor ramane fara si ca vor iesi singuri de pe teren, in cele din urma.

Cei doi jucau intr-o arena plina de resturi de mingi verzi. Iarba crescuse pe alocuri de un metru, iar unele mingi intrate acolo nu mai apareau niciodata. Din cand in cand, undeva in Africa ploua cu niste chestii verzi, ovale sau rotunde, iar localnicii vedeau acest lucru ca pe un semn de la Zeul Soarelui demult apus, sperand ca el este inca acolo pentru ei.

O camera foto tragea cate un cadru pe saptamana si surprisese prin tribunele de la Wimbledon numeroase momente: cand un avion cazuse peste tribuna oficiala, cand maimutele de la Zoo Londra scapasera si mancau popcorn  discutand aprins ultimele tendinte, cand frizerii veneau o data pe luna sa ii tunda pe cei doi sportivi, cand nascuse sotia lui Isner, cand copiii de mingi plecasera toti la facultate, cand meciul ramasese fara arbitru pentru ca oficialul suferise un atac cerebral cand incerca sa isi aminteasca scorul, cand o eclipsa de soare tinuse doua saptamani, cand a fost zarit ultimul spectator, cand Nike inventase racheta fara racordaj si ii luase pe cei doi intr-o reclama, cand cei doi luasera ciuma bobonica si o dusesera pe picioare, cand s-a dovedit stiintific ca nu existasera dinozauri, cand Mahut a vrut sa ia primul autobuz spre casa si nu a putut sa iasa din arena pentru ca totul era inchis cu lacatul si abandonat, cand extraterestii aterizasera pe ruinele din Wimbledon pentru ca acolo mai erau singurele semne de viata de pe Pamant, cand televiziunea s-a desfiintat si cei doi au ramas sa joace din placere.

Isner si Mahut ramasesera singuri. Era iarna de treizeci de ani. Era un miracol.

Minge de meci Isner. Mahut returneaza afara! “E pe linie, prietene, sa mergem mai departe. Egalitate”, spune Isner.

“Cand vorbesc cu tine la telefon, nu la mobil, la fix, se aud asa de tare vuvuzelele ca innebunesc. Sa nu dai mai tare ca ma doare capul, ma duc la bucatarie si inchid usa ca ma innebunesc de cap vuvuzelele astea! Sunt niste trompete, stii?”, a zis ea astazi.

Asa ca nu e de mirare daca oameni mai inaintati in varsta decat ea, tineri sau batrani, sunt agasati de vuvuzele.

Minusul cel mai mare al acestor trompete este ca se rapeste atmosfera de pe teren. Fie ca e gol, fie ca e o faza mai importanta, fie ca e un joc anost, fie ca partida nu a inceput totul se desfasoara sub acelasi zgomot constant, surd, de vuvuzea.

Vuvuzela are si un singur mare plus. Cupa Mondiala 2010 din Africa de Sud va fi singura din istoria fotbalului reconoscibila de la primele imagini. Cand vom vedea secvente din aceste partide peste 20 de ani vom sti imediat de unde sunt. Nici o alta Cupa Mondiala din istorie nu poate fi recunoscuta din prima, fara un comentariu sau un titlu care sa o plaseze in timp. Cu exceptia Cupei Mondiale 2010 care nu are nevoie de nici un comentariu.

Si, nu uitati o vorba de duh: Maneaua nu bate vuvuzeaua.

Rafael Nadal i-a pus pe jar pe fanii tenisului si nu numai cand a aparut la Roland Garros cu ceasul TOURBILLON RM 027, serie limitata RAFAEL NADAL, 50 de bucati.

Producatorul incearca sa ii exlpice costul de 550.000 de dolari astfel: greutate de 3,8 grame, aliaje rare, doi ani de conceptie si ora precisa in ciuda socurilor puternice, repetate (ca asa e in tenis).

Tourbillion a fost mereu o serie de ceasuri scumpa. 20.000 de dolari sau mai mult. Insa, modelul Rafael Nadal a venit cu un cost imens. Cu acei bani iti cumperi doua masini Lamborghini care arata si ora pe bord alaturi de altele.

Normal, cine cumpara un astfel de ceas poate avea orice. Nu este o chestiune de bani, ci una de exclusivism: a purta ceasul  lui Nadal (pacalit de marketing) si a avea la mana ceva rar (o serie de doar 50 de bucati).

Este ok. Ne-am uitat si noi la ceas, la cum arata. Apasati aici pentru imaginea in detaliu.

In primul rand ora pe acest ceas noua ni s-a parut ca este foarte greu de citit. Ideea Tourbillion de a avea mecanismul la vedere (o idee de altfel pe care si Swatch a avut-o acum 15 ani cu un model automatic), alaturi de un design format din mici bare care seamana cu limbile ceasului duce la o greoaie citire a orei. Din imaginea aceea trebuie sa stai putin ca sa vezi cat este de fapt ceasul.

Ok, merge, se invart rotitele, dar pe bune cat e ora ca mi-e foame si nu stiu daca e pranz sau dimineata? Am dormit prea mult sau vad in ceata, cat dracu e ora la porcaria asta de jumatate de milion?

Apoi, designul general al ceasului pare unul ieftin, privit de la semidistanta.  De aceea, niste bogatasi care isi iau asa ceva risca sa fie priviti stramb de cei din jur, daca nu le arata si factura prinsa  cu o ata. Este posibil sa nu fie crezuti  ca au dat pe el o jumatate de milion si vor avea probleme in a-si convinge amicii de bautura/droguri  ca nu au la mana un Casio subacvatic. Nu, pe bune, nu e din plastic, e un aliaj de litiu special, e seria limitata a lui Nadal, costa 550.000 de dolari. Ok, daca spui tu…

Un ceas mai ieftin, acest model de Rado de exemplu, care costa cam 2.000 de euro, pus langa Tourbillionul lui Nadal pare, daca nu stii pretul, ceva mult mai elegant si exclusivist. Si Rado are materiale frumoase, dar nu costa atat. Ca idee, acest model de Rado, dar cu ecranul plin de diamante mici, negre, costa 16.000 de dolari. E cu diamante, nu aliaje de litiu.

Asadar, de ce costa orologiul lui Nadal atata, nu stim si nu va putem raspunde. Macar daac te invata tenis, merita banii.

Daca socotim ca 80% din populatia globului traieste cu sub 10 dolari pe zi, iar jumatate din oamenii de pe acest Pamant cu sub 2,5 dolari pe zi, dintr-un ceas de 550.000 de dolari chiar ca nu mai  intelegem nimic.

Traiasca (pardon de cacofonie), criza!

Becali nu a putut fi prins pana acum cu nimic in afacerea cu terenuri pe care a facut-o cu MApN, cea care l-a lansat, semn ca oameni cu grade l-au tinut de partea lor. Unul si principalul motiv au fost banii. Jucaria de bani, specula cu terenuri nu mai merge in Romania, iar de aici probleme pentru Becali.

El nu mai intoarce banii cu lopata si refuza acum sa plateasca un bir de 65.000 de euro pe luna stabilit demult in niste conditii si CU niste conditii. Dosarele din ultima vreme care se plimba pe la DNA au unele nume grele (vezi Locic, Casuneanu), oameni care nu mai fac bani si nu mai vor sa plateasca birurile catre baietii care i-au tinut in brate si i-au facut “Regi” pe diverse domenii de activitate.

Asa a fost si Erbasu, Regele Constructiilor, sinucis in piscina sa de la Snagov in prag de alegeri. Plin de bani, nu voia sa dea mai departe, ceea ce nu a fost bine deloc.

Pentru ca la noi consemnul este dai ca sa stai in fata, nu mai dai du-te in ultimul rand sau cum zice spaniolul la Aprozar – “Vete a tomar por culo” – cred ca Becali va pati la fel. Daca se cearta iremediabil cu MApN-ul, in scurt timp se vor vedea si rezultatele.

[There is a video that cannot be displayed in this feed. Visit the blog entry to see the video.]